”Păi, nu știi prea multe, copile!”

  Un bărbat, obișnuit să dea ordine, se grăbea să ajungă la o întâlnire importantă. S-a hotărât să o ia pe scurtătură, dar însă din nefericire, s-a rătăcit. Astfel, a fost pus în situația să ceară informații de la prima persoană care i-a ieșit în cale, un copil:

– Băiete, în ce direcție trebuie să o apuc ca să ajung la Dover? a întrebat el autoritar.

– Nu știu, a răspuns copilul puțin rușinat.

– Ei bine, atunci la Brighton? a încercat din nou omul.

– Nu știu nici asta, a răspuns copilul.

– Totuși, nu este nimeni pe aici care să-mi dea niște informații? a spus omul ridicând tonul.

– Nu știu, a spus din nou copilul.

Pe măsura acestor răspunsuri cu aceleași două cuvinte, întrebările omului erau adresate  pe un ton din ce în ce mai nervos. În final, omul și-a pierdut cumpătul și a strigat:

– Păi, nu știi prea multe, copile!

Atunci, pentru prima dată copilul a zâmbit. Privind în josul străzii spre o casă mică unde lumina străbătea prin ferestre și unde frații săi se jucau în curte, băiatul a răspuns:

– Nu, dar eu nu m-am rătăcit!

Morala:

Şi noi suntem de multe ori ca acest om care sa rătăcit, ne enervăm şi îi certăm pe alţii pentru eşecurile noastre, le vorbim urât considerând că cei din jurul nostru nu ştiu nimic, având impresia că noi suntem cei mai deştepţi. Dumnezeu să ne ajute să vedem starea în care suntem şi să ne recunoaştem lipsa de pricepere, fără să mai acuzăm pe alţii de eşecurile noastra,Amin

sursa imagine:http://www.tecuci.eu

Ilustrații fierbinți, Wayne Rice.

This entry was posted in Mandrie and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *