Reîntoarcerea către casă

soldatSe povestește despre un soldat care se reîntorcea acasă din războiul din Vietnam, că și-a sunat părinții din San Francisco.

– Mamă, tată, sunt în drum spre casă, dar vreau să vă cer un favor. Am un prieten cu mine și aș vrea să îl aduc la noi acasă.

– Sigur, au răspuns ei. Ne-ar plăcea să îl întâlnim.

– Dar trebuie să vă mai spun ceva, a continuat el. A fost rănit foarte rău în luptă. A călcat pe o mină și și-a pierdut un braț și un picior. Nu are unde să meargă și aș vrea să vină să locuiască la noi.

– Ne pare rau să auzim asta, fiule. Poate ar fi mai bine să îl ajutăm să își găsească un loc unde să stea, au răspuns schimbători părinții.

– Nu, eu aș vrea să stea împreună cu noi.

– Fiule, a spus tatăl, nu știi ce ne ceri. Cineva cu un asemenea handicap ar fi o povară imensă pentru noi. Ne avem și noi viețile noastre de trăit și nu putem lăsa așa ceva să intervină. Cred că ar trebui să vii acasă și să uiți de acest tip. Își va găsi el un rost în viață și singur.

În acel moment, fiul a pus receptorul în furcă. Părinții lui nu au mai auzit nimic de la el. După câteva zile, însă, au primit un telefon de la poliția din San Francisco. Fiul lor era mort. Se aruncase de pe o clădire.

Loviți de durere, au plecat repede la San Francisco șu au fost conduși la morga orașului pentru identificarea cadavrului. Era fiul lor, dar mare le-a fost uimirea când au descoperit ceva ce nu știuseră: tânărul avea doar o mână și un picior.

 

sursa imagine:www.semneletimpului.ro

 

Ilustrații fierbinți, Wayne Rice.

This entry was posted in invidie, Suferinta, Tineri and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *